Se spune ca n-a murit nimeni din dragoste.
Sau din lipsa ei. Eu nu cred asta.
Cred ca durerea pe care ti-o da iubirea, sau mai grav, lipsa ei, este una dintre cele mai insuportabile dureri posibile.
Oricate medicamente ai lua, daca te doare sufletul, simti in fiecare bucatica din corp.
Am plecat de la scoala cu o durere acuta Era fizica, o simteam. Dar nici macar asta nu putea sa imi distraga atentia de la durerea ce o simteam in tot corpul. Am oftat si mi-am urmat ritualul de ajuns acasa.
Mergeam cu ochelarii de soare la ochi ca sa nu imi vada nimeni ochii inlacrimati . Nu ma gandeam la nimic si daca m-ar fi intrebat cineva de ce plang, n-as fi stiut sa ii spun de ce.
Dar plangeam. . .
Simteam o durere groznica undeva in tot corpul si credeam cu tarie ca am o mie de motive sa plang.
Imi zaresc mobilul si vad ca are lumina aprinsa.
Raspund surprinsa si vocea unui om care ma cunoaste foarte bine imi spune: El :``Tocmai am trecut pe langa tine, ai motive sa mergi cu ochelarii la ochi pe vremea asta ? ``
Eu : ``Da am motive, si ce ? iti pasa ?``
Si m-a apucat si mai tare plansul.
El :``Nu mai plange scumpo, esti tot ce si-ar dori un barbat, esti tot ce imi doresc si eu, si tu pierzi timpul cu toti prostii! E pacat de ochii aia sa ii inlacrimezi de fiecare data cand te enerveaza un prost .``
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu